"Invata pe copil calea pe care trebuie sa o urmeze…"
Versetul zilei
Newsletter
Gândul zilei
Flag Counter

adryardeu

1) Ogoarele au adormit în noapte,
Iar câmpu-i nea, cum gheaţă este râul
Şi albe-s dealurile-depărtate
Cum alb ni-e sufletul şi cald ni-e duhul.
2) Pe cerul plin de pace se văd stele
Iar altele mai mari coboară-n fulgi.
Sunt mai voioase astăzi, parcă, ele,
Deşi nu e nici una pentru magi.

3) Se-aud colindatarii-n depărtare,
Răsună imnuri sfinte pe pământ,
Iar inimile-nalţă o cântare
Spre slava Celui ce-i în veci Preasfânt.

4) E ZIUA DOMNULUI! E bucurie!
Copii, părinţi şi vârstnici, laolaltă
Ne-am adunat cu toţi la părtăşie
Să ne-amintim de ziua minunată.

5) Când s-a născut ISUS – al nostru REGE
Mântuitorul nostru preaiubit
Ca din păcat, din laţ să ne deslege
Şi să ne dea viaţă-n infinit.

6) Privind în adâncimile iubirii,
Privind la ura grea de pe pamânt,
La haina albă a neprihănirii
Şi la noroiul de pe-al nost’ veşmânt.

7) S-a coborât din ceruri EL – DIVINUL,
Un dulce Soare, un Luceafăr blând
Să stâmpere otrava şi veninul
Ce diavolul aduse înşelând.

8) Căci primii doi vorbiră cu duşmanul
Uitând s-asculte glasul Lui etern
Şi-mbraţişară, negândind, păcatul,
Păşind întâia data spre infern.

9) Şi-atunci, cu mult ‘nainte să se nască
Când omul săvârşise primul rău,
Când grijuri şi nevoi aveau să-l pască
Atunci, aşa grait-a Dumnezeu:

10) Va fi-ntre şarpe şi între femeie,
Între sămânţa ei şi-a lui Satan
O ură veşnică şi-o vraşmaşie
Ce-l va zdrobi sub talpă pe Satan.

11) De-atunci trecură ani de grea durere
Pentru aleşii Tatălui de sus,
Însă aveau în duh o mângăiere,
Că-l vor vedea odată pe Isus.

12) Pe domnul, Balaam cânvda-L zărise,
Dar ÎL vedea pe drum, în depărtare,
O stea care din Iacov răsărise
Şi un toiag de sfântă alinare.

13) Un alt profet vorbi despre MESIA
Că Duhul Sfânt în EL s-a odihni,
ÎNŢELEPCIUNEA, SFATUL şi TĂRIA,
FRICA DE DOMNUL ÎL va insoţi.

14) Când toate-acestea păreau a fi vise
Ce-n noaptea neagră par reale, vii,
Au încolţit în inime aprinse,
Şi-adus-au dimineaţa într-o zi.

15) Noi vă vom spune azi cum ISUS- DOMNUL
S-a coborât în om umil la noi,
A suferit simţind la fel cu omul-
Sărac, îndurerat ţi în nevoi.

16) Noi vă vom spune împlinirea sfântă
A spuselor profeţilor demult
Ce peste tot pe oameni îi încântă
Căci pe pamânt MESIA s-a născut.

17) Trăia în Nazaret, în Galileea
Printre fecioare una preafrunoasă.
Acea fiintă se numea Maria
Şi ea era de Dumnezeu aleasă.

18) Maria- tânără neprihănită-
Frumoasă floare rară din grădini,
Fiinţă paşnică şi preaiubită,
Ca apele din sfintele fântâni

19) Era logodnică a unui june
Neprihănit şi tânăr, şi frumos.
Era tâmplar, cum Biblia ne spune
Şi pentru Domnul Sfânt, om credincios.

20) Dar într-o zi a anului senină,
Când în suspine blânde se ruga,
Cu faţa-n lacrimi şi de pace plină,
Zăreşte-un înger care strălucea.

21) “- O! nu te teme cea de pace plină
Căci Dumneyeu te-a-nvăluit în har,
Cu viaţa-ţi binecuvântată, lină,
Printre femei tu esti argintul rar.

22) Eliberează, dar, a ta inimă
S-alunece în sfinte părtăşii,
Maria! Tu de astăzi vei fi mamă,
Tu vei aduce lumii bucurii.

23) Înaintează-n cânt pe cale
Căci spinii toţo sunt flori de dor,
Sunt stropi ai dragostei prin care,
Vei naşte un MÂNTUITOR..

24) Din Duhul Sfânt EL se va naşte
Şi ÎI vei pune numele ISUS!, ”
“Eu nu cunosc acestea toate,
Dar facă-mi-se după cum ai spus. ”

25) Se duse, mai târziu, în drumeţie
Cu Iosif ce-o-ngrijea cu sfănt respect.
Mergeau la Betleem să se înscrie,
Urmând al lui Cezar August proiect.

26) Călătoriră osteniţi spre locul
Unde-a copilărit Iosif umil
Şi în cetate îi venise timpul
Mariei ca să-L nască pe COPIL.

27) Dar, neavând la han un spaţiu cald,
Un loc de poposire, un locaş
Maria a născut şi într-un grajd,
În iesle-L puse pe copil, gingaş.

28) Atunci se împlinise-o profeţie:
„Tu, Betleeme, nu e;ti ne-nsemnat
Căci vei aduce lumii bucurie –
UN DOMNITOR, AL PĂCII ÎMPĂRAT. ”

29) Păstori ce cunoşteau adânc ţinutul
Oiţele pe-atunci îşi străjuiau.
Ca să nu-i biruiască leneş somnul
Stăteau la foc şi între ei vorbeau.

30) Priveau din când în când înspre desişuri
Vreo fiară să n-atace turma lor,
Când se-auziră-n noapte dulci ecouri
Şi glasuri line se-auziră-n cor.

31) – Aţi auzit? Îngână cel mai tânăr…
Aud un cor ce cântă în văzduh!,
– O, nu răspunse unul. Eşti prea tânăr…
Vei fi iubind şi ti auzi vreun duh.

32) Când pacea se-aşternu în noaptea-adâncă,
Din geamătul pustiei depărtate
Se auzi un cânt din stâncă-n stâncă,
Şi coruri izbucniră toate-odată.

33) – Ia ascultaţi! vorbi-n uimire unul.
– Dar, ia priviţi! Ce se întâmplă oare?
Parcă se-nseninează dulce cerul…
Parcă în noapte se iveşte-un soare.

34) Aud şi văd acum sfintele coruri –
Sunt îngerii ce cântă clar, mereu…
Simt ale heruvimilor ecouri
Ce cântă: “SFÂNT, SFÂNT, SFÂNT E DUMNEZEU!”.

35) “Să fie pace pe pământul vostru
Între acei plăcuţi lui Dumnezeu,
Iar sus în cer unde-i locaşul nostru,
Răsune :SLAVĂ! SLAVĂ! tot mereu. “

36) De bucuria sfântă, serafimii
Au coborăt din slăvile cereşti.
Arhangheli, luptători şi serafimii
Formau un cor de cete îngereşti.

37) O, ce sublime melodii cântară!
Ce duioşie au adus! Cât foc!
Cînd noaptea rece o înseninară
Ţâşnise dimineaţa-n acel loc.

38) Păstorii, neştiind ce se întâmplă –
De este adevăr sau este vis –
Şi-au aplecat pe iarbă a lor tâmplă
Şi căutau un loc de ascunziş.

39) – Să nu vă temeţi! îngerul rostise
Căci vă aduc din cer o bună veste,
Azi, în Iudeea-n faşă stă în iesle
Un prunc ce din fecioară sfântă este.

40) Azi s-a născut în lume copilaşul
Trimis din cer de Însuşi Dumnezeu.
Suavul ,dulcele copil, gingaşul,
Va mântui pe oameni de cel rău.

41) Cântă apoi cu glasu-i corul sfânt:
„Mărire, slavă-n cerurile-nalte
Lui Dumnezeu. Şi pace pe pământ
Între acei cu sufletele calde. ”

42) Păstorii au pornit apoi spre locul
Care ducea la staulul vestit
Şi fiecare vru să vadă pruncul
Ce s-a născut şi ceru-a înveselit.

43) În graba lor ajunseră la locul
În care se afla cel copil,
Cu o iuţeală mare, văzând pruncul,
Îngenuncheară-n faţa lui umil.

44) O, ce frumos şi blând El şade-n iesle
Şi nici că-i pasă de venirea lor
El a venit aici s-aducă pace
Şi bucurie sfântă tuturor.

45) Cu drag le spuse mama ce-L născuse
C-a fost trimis de Tatăl credincios.
Apoi, flăcăul de la turmă spuse
Cu glasul plin de tremur şi sfios:

46) – Copile scump, al cerurilor crin
Iubire-mi dă azi chipul tău duios,
Doresc dar să fim una pe deplin
Şi-n viaţă tu să-mi dai un sfânt folos.

47) Îngenunche, apoi, sfios bătrânul
Şi ÎL privi cu lacrimi de copil,
I se însenină de-odată chipul
Şi-i zise când ÎL mângîia umil:

48) – O cum putut-ai să laşi ceruri sfinte
Cu bogăţia cea fără de margini
Şi slava pentru care nu e minte,
Nici ochi să o cuprindă în imagini!

49) Te-ai despărţit de-a Tatălui privire
Ca să te naşti în frig şi-n umilinţă.
Te-ai coborât, din Rai, din strălucire
Şi ai venit la noi în umilinţă.

50) Îngenunche apoi sfios un altul
Şi-un altul a îngenuncheat smerit.
Priviră cu un zâmjbet copilaşul
Şi ÎI vorbiră pruncului iubit:

51) „O, scump copile, Dumnezeu e-n tine,
Iar Tu, ODRASLĂ, eşti din Dumnezeu.
Viaţa ştim că de la tine vine
Şi c-ai venit să ştergi al nostru rău.

52) Acum noi ştim că-n orişicare floare,
Şi-n cerul clar, e harul Tău ceresc,
Iar mai presus de lună şi de soare
Se află raiul- tronul Tău regesc…”

53) Grăit-a cel din urmă păstoraşul
Şi au plecat la turme-nbujoraţi,
Duceau în inimă pe COPILAŞUL,
Cântând lui Dumnezeu înseninaţi.

54) Am fi dorit să fim şi noi acolo,
Să-L sărutăm, să ne-nchinăm smeriţi,
Dar ştim ca-I viu şi azi Mântuitorul,
Şi ne-a făcut ai cerurilor prinţi.

55) Am fi dorit să-i auzim pe îngeri
Cum cântă-n cor, slăvind pe Dumnezeu,
Dar şi azi cântă-n ceruri îngeri,
Când un căzut se-ntoarce de la rău.

56) L-au aşteptat preoţii, cărturarii,
Crezând că mai târziu EL va veni.
Se împietriră, nu-l luară-n seamă
Şi astfel diavolul îi amăgi.

57) Dar toţi acei ce au vegheat în noapte,
Păzind ce au primit de stăpânit,
Au auzit a îngerilor gloate
Şi pe Isus în viaţă L-au primit.

58) Tot astfel va veni şi timpul
Când se va-ntoarce ca judecător
Şi mulţi cred azi că nu e cazul
Ca să revină dup-al său popor.

59) Dar eu vă spun prin Duhul Celui veşnic:
Venirea lui Isus e chiar în prag!
Un ceas mai e, o clipă, dar în sfeşnic
Aţi mai turnat sfânt untdelemn cu drag?

60) Iar voi ce-ati şovăit în aşteptare
Uitând ce mult sunteţi de EL iubiţi,
Treziţi-vă din lunga zbuciumare,
Şi îndrăzniţi! La el sunteţi primiţi

 


Cind ma trezesc de dimineata,
Si vad atita binecuvintare,
In suflet se revarsa-o pace,
Ce ma indeamna la cintare.

Sa i-I cintam Domnului slava,
Lauda si multumire
Mintuiti prin Domnul Isus,
Sintem plini de fericire.

Si vreau sa-i cint cu bucurie,
Ca El e Domn Emanuel
Si-o data sus in vesnicie,
Cu toti-L vom vedea pe El.

Si inima mea cinta tare,
Cu bucurie si-nchinare,
De-atita binecuvintare,
Ce o reversi peste-adunare.

Nu vrei sa cinti si tu cu mine?
Un imn spre slava lui Isus
El ne-a facut atita bine,
Si ne va duce-n ceruri sus.

Eu vreau sa-L laud ori si cind,
Prin viata prin purtare,
Caci El a suferit prea mult,
Sa-mi de-a eliberare.

Crescind Isuse lunga Tine,
Tu esti cu mine cind e greu,
Si-mi dai putere sa fac bine,
Sa-ajut pe cei din jurul meu.

Daca nu i-L ai pe Isus,
Ca mintuitor a-l tau,
Fericirea adevarata,
Nu o simti in pieptul tau.

De ce nu vii si tu la Isus?
Iertare vei primi in dar,
Si mintuit prin a Lui singe,
Crezind in El vei avea har.

O dragoste cum numai Isus,
In lume poate sa o dea,
M-a coplesit, si deodata,
Eu zilnic simt prezenta Sa.

Cu-atita dragoste Divina,
Tu ai umplut inima mea,
Si fata mea este senina,
Cind luminezi Tu peste ea

Si viata mea e luminata,
Cu raze sfinte aurii
Prin jertfa Ta ce-a minunata,
I-mi dai eterne bucurii.

Eu trebuie sa stau pe cale,
Si vreau sa i-L ascult mereu,
Caci biruinta e mai mare,
Cind ma incred in Dumnezeu.

Si biruinta-n incercare,
Si bucurie-n intristare,
O mare binecuvintare,
I-mi dai Isuse Tu mereu.

Viata care-o am n-ainte,
As vrea sa o traiesc curata,
Si privind tot inainte,
La slava Ta ce-a minunata.

Cind eu vorbesc cu Isus,
In ruga-i multumesc,
Si vreau ca toata viata,
Pe El sa i-l slavesc.

Cintarea bucuriei,
E si-n inima mea,
Si-n slava vesniciei,
Cu toti-o vom cinta.

Multumeste-I ori si cind,
De e rau sau bine,
El cunoaste al tau gind,
Si-I mereu cu tine.

Si gindul meu Isus iubit,
Si viata mea curata,
Si sufletul meu curatit,
Te lauda de-o data.

Cind am sa cresc eu mare,
La toti am sa le spun ,
De marea indurare,
Si cit esti Tu de bun.

Si ce daca eu sint mai mic,
Isus ma va creste mare,
Si voi fi un ucenic,
Cu credinta tare .

Isuse drag, eu Te iubesc!
Sint plin de fericire!
Si peste tot am sa vestesc,
De marea-ti mintuire.

Tot ce e mai bun pe lume
Daca vreti sa stii!
Este sa te-n crezi in Domnul
Si vei birui.

 

 

de  Adriana Ardeu                

 

 

Învaţă sa traiesti ca un fiu de-mpărat

 

Si-n sfântă armătură să umbli îmbrăcat.

 

Învaţă sa te lupţi cu-ncredere mereu

 

Ştiind că tot şi toate , tu poţi prin Dumnezeu !

 

 

 

Învaţă cum să dai- dar să nu ceri ‘napoi;

 

Să preţuieşti momentul, privind spre viitor.

 

Învaţă să renunţi la tot ce-i trecător,

 

Şi la a Sa chemare –să mergi, ascultător.

 

 

 

Învaţă să-nvesteşti-   nu-n ce e efemer,

 

Ci-n ceea ce e veşnic, strângând comori în cer.

 

Învaţă alergarea la capăt s-o aduci,

 

Privind ţintă spre premiu, tu crucea să ţi-o duci.

 

 

 

Învaţă să-i iubeşti pe oameni mai presus

 

Decât viaţa ta;  -iubeşte-i ca Isus.

 

Învaţă să trăieşti din plin ce ţi-a fost dat,

 

Te bucură de toate, dar să rămâi curat.

 

 

 

Învaţă zilele vieţii să le măsori mereu

 

Cu-nţelepciunea dată în dar de Dumnezeu.

 

Nu te-njosi ca traiul să îl câştigi cu greu,

 

Trăieşte drept, fii harnic. Eşti fiu de Dumnezeu !

 

 

 

Invaţă de la toate, să ai statornic drum;

Invaţă de la flăcări că toate-s numai scrum;

Invaţă de la umbră ,să taci şi să veghezi;

Invaă de la stâncă cum neclintit să crezi.

 

Învaţă de la soare cum liniştit să-apui;

Învaţă de la piatră cât trebuie să spui;

Învaţă de la vântul ce-adie pe poteci;

Cum trebuie prin lume de liniştit să treci;

 

Învaţă de la toate că toate-ţi sunt surori;

Cum treci frumos prin viaţă, cum poţi frumos să mori;

Învaţă de la vierme că nimeni nu-I uitat;

Învaţă de la nufăr să fii mereu curat;

 

Învaţă de la flăcări ce-avem de ars în noi;

Învaţă de la ape să nu dai înapoi;

Învaţă de la umbră, să fii smerit ca ea;

Învaţă de la stâncă, să-nduri furtuna grea;

 

Învaţă de la stele că-n cer sunt multe oşti;

Învaţă de la ele pe-al tău domn să-l cunosti;

Învaţă de la greier ,când singur eşti – să cânţi;

Invaţă de la lună să nu te înspăimânţi;

 

Învaţă de la vultur când umerii ţi-s sunt grei;

Şi du-te la furnică, să vezi povara ei;

Învaţă de la floare, să fii gingaş ca ea;

Învaţă de la soare să ai blândeţea sa;

 

Învaţă de la păsări să fii mereu în zbor;

Învaţă de la toate că totu-i trecător;

Ia seama fiu al jertfei, prin lumea carer treci,

Să-nveţi din tot ce piere- cum să trăieşti în veci !

ÎNVAŢǍ  SǍ TRǍIEŞTI

                         Adriana Ardeu

 

Învaţă sa traiesti ca un fiu de-mpărat

Si-n sfântă armătură să umbli îmbrăcat.

Învaţă sa te lupţi cu-ncredere mereu

Ştiind că tot şi toate , tu poţi prin Dumnezeu !

 

Învaţă cum să dai- dar să nu ceri ‘napoi;

Să preţuieşti momentul, privind spre viitor.

Învaţă să renunţi la tot ce-i trecător,

Şi la a Sa chemare –să mergi, ascultător.

 

Învaţă să-nvesteşti-   nu-n ce e efemer,

Ci-n ceea ce e veşnic, strângând comori în cer.

Învaţă alergarea la capăt s-o aduci,

Privind ţintă spre premiu, tu crucea să ţi-o duci.

 

Învaţă să-i iubeşti pe oameni mai presus

Decât viaţa ta;  -iubeşte-i ca Isus.

Învaţă să trăieşti din plin ce ţi-a fost dat,

Te bucură de toate, dar să rămâi curat.

 

Învaţă zilele vieţii să le măsori mereu

Cu-nţelepciunea dată în dar de Dumnezeu.

Nu te-njosi ca traiul să îl câştigi cu greu,

Trăieşte drept, fii harnic. Eşti fiu de Dumnezeu !

 

 

 

Trupul Tău, Doamne, jertfit a fost

Trudit Tu ai fost pentru păcătos;

Eşti Mielul ales să mori pentru noi,

În Tine avem viaţă veşnică!

 

In Tine mă bucur Isus şi-ţi aduc

Azi inima mea, cu toată dragostea,

În Tine mă bucur, mă bucur mereu

În Tine mă bucur că eu sunt al Tău!

 

Sângele Tău, Doamne, a curs pe Pământ

Ca să ne spele prin Sfântu-Ţi Cuvânt;

Eşti Mielul ales să mori pentru noi,

În Tine avem Viaţă veşnică !

In trecerea grabita prin lume catre veci,
Fa-ti timp, macar o clipa, sa vezi pe unde treci!
Fa-ti timp sa vezi durerea si lacrima arzind,
Fa-ti timp sa poti cu mila sa te alini oricind!

Fa-ti timp pentru-adevaruri si adincimi de vis,
Fa-ti timp pentru prieteni cu sufletul deschis!
Fa-ti timp sa vezi padurea,s-asculti linga izvor,
Fa-ti timp s-asculti ce spune-o flaore,un cocor!

Fa-ti timp s-astepti din urma cand mergi cu slabanogi,                                                             Fa-ti timp, pe-un munte, seara, stand singur sa te rogi,                                                             Fa-ti timp sa stai cu mama, cu tatal tau-batrini,
Fa-ti timp de-o vorba buna, de-o coaja pentru ciini!

Fa-ti timp sa fii aproape de cei iubiti,voios,
Fa-ti timp sa fii si-al casei, si-n slujba lui Hristos!
Fa-ti timp sa gusti frumosul din tot ce e curat,
Fa-ti timp,ca esti de multe mistere-nconjurat!

Fa-ti timp de rugaciune, de post si meditari,                                                                               Fa-ti timp si-aduna-ti zilnic din toate cate-un pic,                                                                           Fa-ti timp, caci viata trece si cand nu faci nimic.                                                                                Fa-ti timp langa Cuvantul lui Dumnezeu sa stai,

Fa-ti timp , caci toate-acestea au pentru tine-un grai,
Fa-ti timp sa-sculti la toate, din toate sa inveti                                                                                 Si timp de cercetarea de frati si de-adunari,
Fa-ti timp sa-i dai vietii si mortii tale pret!


Fa-ti timp acum, ca-n urma zadarnic ai sa plangi;                                                                 Comoara risipita a vietii, n-o mai stringi!                                                                                    Fa-ti timp !Fa-ti timp !O,nu uita,Fa-ti timp!

 

In trecerea grabita prin lume catre veci,
Fa-ti timp, macar o clipa, sa vezi pe unde treci!
Fa-ti timp sa vezi durerea si lacrima arzind,
Fa-ti timp sa poti cu mila sa te alini oricind!

Fa-ti timp pentru-adevaruri si adincimi de vis,
Fa-ti timp pentru prieteni cu sufletul deschis!
Fa-ti timp sa vezi padurea,s-asculti linga izvor,
Fa-ti timp s-asculti ce spune-o flaore,un cocor!

Fa-ti timp s-astepti din urma cand mergi cu slabanogi,                                                             Fa-ti timp, pe-un munte, seara, stand singur sa te rogi,                                                             Fa-ti timp sa stai cu mama, cu tatal tau-batrini,
Fa-ti timp de-o vorba buna, de-o coaja pentru ciini!

Fa-ti timp sa fii aproape de cei iubiti,voios,
Fa-ti timp sa fii si-al casei, si-n slujba lui Hristos!
Fa-ti timp sa gusti frumosul din tot ce e curat,
Fa-ti timp,ca esti de multe mistere-nconjurat!

Fa-ti timp de rugaciune, de post si meditari,                                                                               Fa-ti timp si-aduna-ti zilnic din toate cate-un pic,                                                                           Fa-ti timp, caci viata trece si cand nu faci nimic.                                                                                Fa-ti timp langa Cuvantul lui Dumnezeu sa stai,

Fa-ti timp , caci toate-acestea au pentru tine-un grai,
Fa-ti timp sa-sculti la toate, din toate sa inveti                                                                                 Si timp de cercetarea de frati si de-adunari,
Fa-ti timp sa-i dai vietii si mortii tale pret!


Fa-ti timp acum, ca-n urma zadarnic ai sa plangi;                                                                 Comoara risipita a vietii, n-o mai stringi!                                                                                    Fa-ti timp !Fa-ti timp !O,nu uita,Fa-ti timp!

 

1 Ghetismani grădină neuitată,

   În tine plânsa Domnul cu amar.

   Cu multe strigăte şi lungi suspine,

   Isus trecea prin Ghetismani.

 

2  Prin Ghetismani,grădină cu verdeaţă,

   Cu pomi şi ciripit de crâng,

   Cu trandafiri,o… ce mireasmă

   Cum poţi să uiţi a lor veşmânt?

 

3. Cum poţi uita că-nvăţătorul,

  Mereu în Ghetismani El se ruga…

  Şi apoi când se iviră zorii,

  El la popor se pogora.

 

4. Ghetsimani! Cuvânt de slavă!

  Floare din etern mănunchi!

  Bătălie-nfiorată

  câştigată în genunchi!…

 

5. Ceas de rugă fără seamăn

  şi de zbatere-ncordată.

  Freamăt ce umplea de spaimă

  toată bolta înstelată.

 

6. Veşnicia omenirii

  pusă toată pe-un cântar.

  Pe un taler, condamnarea,

  iar pe celalt, un pahar!…

 

7. Un pahar stătea în faţă.

  Şi Isus privea-ngrozit.

  Tot veninul omenirii

  trebuia acum sorbit.

 

8. Tot noianul de osândă

  din străvechile cetăţi,

  ce-aştepta în negru clocot

  ceasul asprei judecăţi.

 

9. Vai! Ce clocot de urgie,

  ce mocirlă fără fund

  “Tată!” strigă-n noapte Fiul.

  “Tată!” văile răspund.

 

 

10. “Ţie toate-s cu putinţă.

  N-ai măsură, n-ai hotar.

  Tată veşnic, depărtează

  de la Mine-acest pahar!”

 

11. Ceru-ntreg priveşte lupta.

  Cine va cădea răpus?

  Şi broboane mari de sânge

  ies pe fruntea lui Isus.

 

12.”Sfinte Tată”, strigă Fiul,

  “calea e nespus de grea…

  Totuşi, facă-se, Părinte,

  voia Ta, nu voia Mea!”

 

13. “Osana!” Răsună cerul!

  Cântă îngerii-n văzduh.

  Se-ncunună-n biruinţă

  lupta lui Isus în Duh.

 

14. Pot să vie-acum ostaşii.

  Iată-i! Victima-şi aleg.

  Dar Isus acum e gata

  de-a sorbi paharu-ntreg!

 

15.Şi pe creştetul Golgotei,

  sus, între pământ şi cer,

  vor da cea din urmă luptă

  Mielul blând şi Lucifer.

 

16. Iar când Iosif va desprinde

  trupul sfântului Oştean,

  nevăzut, pe crucea goală,

  va rămâne-nfipt… Satan!

(Cântec….)

 

17. Dacă vreodată ai pornit ,

  Prin praful miilor de ani,

  Să cauţi în duhul zdrobit,

  Un Miel ce-a fost cândva jertfit,

  Va fi un ceas când negreşit,

  Vei trece şi prin Ghtsimani.

 

18.  Vei întâlni mulţi peregrini,

  Veniţi cu dorul de-a vedea,

  Priveliştea unei grădini,

  Acei îmbătrâniţi măslini,

  Bujori înmiresmaţi şi crini,

  Şi-o piatră ce ascunde-n ea,

 

19. Istoria de ne-uitat,

  A Lui Isus ce plânge,

  Pe piatra rece-ngenunchiat,

  Atât de greu împovărat,

  În cât sudoarea-I s-a schimbat,

  În picături de sânge.

 

20. Spre Tatăl Sfânt din Cer, striga,

  În chinuri ca de moarte,

  Rugându-L dacă s-ar putea,

  Paharul greu al depărta,

  Căci vina mea şi vina ta,

  Era prea greu s-o poarte.

 

21. Măslinii, martori de temut,

  Depun azi mărturia.

  Căci sunt acei ce au văzut,

  Cum Iuda doar cu un sărut,

  Ca un străin necunoscut,

  Vându-se pe Mesia.

 

22.Sărmane om seteos de bani,

  Scăldat în suferinţă,

  De peste două mi de ani,

  Un drum pavat cu bolovani,

  Te duce până-n Ghetsimani,

  Ca să găseşti credinţă..

 

 

23. Ghetsimani e o grădină plină de miresme alese,

  Este locul sfânt de unde slava,gloria se vede,

  E grădina minunată, este locul mult sfinţit,

  Locul care Domnul Isus cu lacrimi l-a-mbogăţit;

 

24.Chiar dacă în acea noapte chin de moarte L-a cuprins

  A răbdat,a stat acolo şi cu glasul a rostit:

  “Tată, Voia-Ţi să se facă;Voia Ta,şi nu a Mea,

  Dacă trebuie voi bea tot paharul cel amar!”

 

25. Şi a răbdat cu greu dar,totuşi,a băut acel pahar

  Căci a vrut ca noi acuma să gustăm din al Său Har;

  Iar când în viaţă ne loveşte suferinţa şi e grea

  Cel ce-a fost în grea durere nicidecum nu ne-o lăsa;

 

26. Ne-aminteste că mereu după greul ghetsimani

  Vine mult doritul Mire cu izbânda să ne dea;

  Soarele puternic,veşnic,mereu ne va lumina

  Căci aşa cum El lucrează nimeni nu poate lucra!

asculta cantarea:    http://www.youtube.com/watch?v=BEPkGLwHAwk

Ai fost răstignit şi cuiele-mi spun
Ce mare ţi-a fost iubirea
Cununa de spini îmi spune şi ea
Ce mare ţi-a fost iubirea.

Când cer şi stele vor pieri
Semnele vor dăinui
Şi pe veci îmi vor şopti cât m-ai iubit,
De-aceea vreau să-ţi spun:
În veci inima, în veci dragostea,
În veci viaţa mea este-a Ta!

Am venit pe Isus să-L lăudăm/2

Lui Isus smeriţi să ne-nchinăm/2

Isus,eşti Domnul meu

Isus,Regele meu

Isus glorificat

Isus din moarte-ai înviat

 

Întreg pământu-ţi cântă

Te laudă şi cuvântă

Isus e Împărat,din moarte-a înviat

Întreg pământu-Ţi cântă

Plin de viaţă

Moartea o învinse,moartea,viaţă

In ea sunt cuprinse

Aleluia,în veci fi Împărat

Aleluia,din morţi ai înviat!!