"Invata pe copil calea pe care trebuie sa o urmeze…"
Versetul zilei
Newsletter
Gândul zilei
Flag Counter

de Gabriela Povian, Timisoara

teenagers2Descarca aici:adolescenti – conferinta Hunedoara 2017

        Îngăduită de Dumnezeu, plănuită cu atenție și migală, adolescența este perioada prin care orice adult trece, este perioada absolut remarcabilă în care Dumnezeu a programat totul emoțional și cognitiv, pentru ca adolescentul să poată fi preocupat de a afla cine este el? de ce a fost creat? cine l-a creat?… care-i este rolul pe pământ, în societate. Este perioada în care adolescentul are capacitatea de a se „regrupa, reorienta, reorganiza”, de a decide cine dorește să fie și ce drum dorește să urmeze, bazat pe exemplele din propria familie în comparație cu alte exemple de trăire.

Tot adolescența este considerată ca fiind perioada „cea mai dificilă” din viața unui om, perioada în care adolescenții și adulții par că nu mai știu să comunice între ei. Relația dintre adolescenți și cei din jur, ia o întorsătură adesea dramatică, urmată de conflicte, neîncredere reciprocă și parcă un zid invizibil se ridică între generații.

Depinde de fiecare adult cum alege să vadă adolescența: ca pe o perioadă minunată din viață sau ca pe o etapă de tortură, chin, durere și frustrare. Dumnezeu ne cheamă pe fiecare să vedem adolescentul dincolo de carapacea sa de adolescent și să nu uităm că El are planuri minunate cu toți adolescenții care ne sunt  încredințați. Noi trebuie să înțelegem faptul că ei în această perioadă sunt nevoiți să funcționeze în trei dimensiuni: trecut, prezent și viitor. În mod conștient și inconștient, adolescenții sunt încă prinși în problemele copilăriei, mai ales în cele legate de relația cu părinții și de mediu. În același timp, ei încearcă să își dea seama la ce anume să se aștepte de la viitor și cum să trăiască în prezent; unde se află ei acum și ce anume se întâmplă cu mintea și corpul lor, de unde vin toate aceste schimbări la care sunt supuși și care adesea îi determină să se confrunte cu haosul din mintea lor, comportamentul uneori straniu, alteori dezordonațiși de ce ei pot deveni atât de vulnerabili și ușor de ispitit.

Ce ar trebui să facem noi pentru a putea pătrunde în lumea lor care adesea pare de nepătruns și pentru a le putea atinge inima pentru ca aceasta să fie după inima lui Dumnezeu?

  • Să-i ascultăm activ, demonstrându-le că ne pasă de ei, că ne străduim să-i înțelegem, că vrem să-i sprijinim, să le fim alături dar nu să decidem în locul lor. Să le ascultăm rugăciunile și ei să le audă pe ale noastre pentru a învăța să se roage. Să ne rugăm și să postim pentru ei și cu ei(1 Tesaloniceni 5:17);
  • Să nu avem așteptări nerealiste de la ei și tot odată să nu ne concentrăm doar asupra greșelilor pe care le fac, să folosim un limbaj și un ton adecvat și să avem față de ei o atitudine fermă dar caldă care să-i facă să de simtă acceptați, iubiți și înțeleși. Ei să-L vadă pe Domnul Isus în noi care este „blând și smerit cu inima” (Matei 11:29);
  • Să nu le oferim sfaturi și soluții dacă ei nu ni le solicită și nu sunt gata să le primească deoarece când facem așa le transmitem faptul că nu avem încredere în deciziile pe care ei le pot lua și că intrăm abuziv în viața lor. Este foarte important să fim înțelepți, sensibili, să alegem cu grijă momentele în care să le oferim sfaturi și să ne arătăm mereu disponibilitatea de a sta de vorbă cu ei, atunci când doresc(Iacov 3:17-18);
  • Să nu minimalizăm problemele cu care ei se confruntă comparându-le cu cele ale adulților și desconsiderându-le, numindu-le neimportante și simple, deoarece ei le trăiesc la o intensitate emoțională foarte mare și pentru ei au o mare importanță(Romani 12:15). Să-i încurajăm în studierea Cuvântului lui Dumnezeu în care pot găsi răspuns pentru toate problemele cu care se confruntă și la avea un timp personal de părtășie cu Dumnezeu în vederea dezvoltării unei relații personale și autentice cu El (Psalmul 119:105);
  • Să-i încurajăm, să-i apreciem cât mai mult posibil deoarece sunt la vârsta la care au nevoie să fie încurajați pentru a le întări comportamentul pozitiv și a le da putere să meargă mai departe, nu să-i cicălim mereu, să-i criticăm mereu și să le scoatem în evidență doar părțile negative. Să le reamintim mereu faptul că Dumnezeu i-a creat în chip minunat (Psalmul 139);
  • Să acordăm importanță vieții lor familiale și sociale înțelegând că ei sunt influențați de familie și prieteni și că grupul de prieteni este extrem de important pentru ei. Să fim aceia care le evidențiem exemplele regăsite pe paginile scripturii cu privire la adolescenți ca David (Fapte. 13:22) și Iosif;
  • Să nu uităm să fim în orice clipă lumini, să trăim autentic, în armonie cu ceea ce afirmăm și facem și să le povestim experiențele personale cu Dumnezeu (Isaia 12:2)Să le oferim respect pentru a învăța să respecte, să-i iubim pentru a învăța să iubească, să le creăm oportunități pentru a-i sluji pe semeni, pentru a vesti Evanghelia („Spune-mi și voi uita, arată-mi și poate îmi voi aduce aminte, implică-mă și voi înțelege!”).

Cu ajutorul lui Dumnezeu, din El, prin El și pentru El, să facem ca fiecare întâlnire cu adolescenții să fie un prilej de a aduce slava lui Dumnezeu prin slujirea noastră, prin dedicarea continuă în această lucrare. Este o onoare și o responsabilitate în același timp, să fim pentru o vreme, parte din viața adolescenților și este vital să lăsăm amprente sfinte în minte și inimile lor prin activitățile desfășurate în cadrul școlii duminicale dar mai ales prin exemplul nostru personal. Dacă adolescenții Îl vor vedea pe Dumnezeu în noi, aceștia vor fi încurajați să urmeze exemplul nostru de trăire cu Dumnezeu, să-și deschidă inimile în fața noastră și să aleagă să-L urmeze sincer pe Domnul Isus.

Să ne amintim mereu că Marele Învățător ne este alături atunci când obosim pe cale, în lucrare, atunci când ne confruntăm cu diferite greutăți, piedici, provocări sau încercări. (Veniți la Mine, toți cei trudiți și împovărați, și Eu vă voi da odihnă.Luați jugul Meu asupra voastră și învățați de la Mine, căci Eu sunt blând și smerit cu inima; și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre.  Căci jugul Meu este bun, și sarcina Mea este ușoară.” Matei 11:28-30)

Dumnezeu să ne dea tuturor înțelepciune, răbdare, dragoste, o inimă ca a Sa, dorința și puterea de a împlini pe deplin voia Sa în ceea ce privește această minunată lucrare!

Dumnezeu să vă binecuvânteze!

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *