"Invata pe copil calea pe care trebuie sa o urmeze…"
Versetul zilei
Gândul zilei
Flag Counter

DESCARCĂ AICI: POEM DE PASTE NR. 18

  1. Cu suliţi lungi, cu săbii grele,

Ostaşii unui sfânt sobor,

Te-au dus în faţa judecăţii

Pe Tine, Salvatorul lor.

 

  1. În jurul Tău, s-au strâns bătrânii

Învăţătorii vechii Legi,

Iar Tu, ai stat cu mâinile legate

Tu, Creatorul lumii întregi.

  1. Pilat, în toga purpurie

Privi în sus cu chip de leu.

Şi nu ştia că avea în faţă

Pe Împăratul Dumnezeu.

 

  1. Iată Omul fără vină,

Eu, nu aflu-n El vreun rău

Iată, vi L-am scos afară

Să-l priviţi şi să-l lăsaţi

 

  1. Ca să ştiţi că nici o vină

Eu în Isus nu am aflat

Să-L vedeţi cum e Lumină

Şi al lumii Împărat.

 

  1. Iată-L, luaţi-l şi duceţi-l

Faceţi voi ce vreţi cu El

Eu, de sânge şi de vină

Înaintea voastră azi mă spăl.

 

  1. În Isus, domnea tăcerea, soborul îl condamnase.

Pilat, faţă de mulţime, mâinile şi le spălase.

Nu-i găsise nici o vină, totuşi mâinile barbare,

Împlinesc fila Scripturii, – îl duc pentru condamnare.

 

  1. Ce tristă realitate, e-îmbrâncit, e pălmuit.

E scuipat adesea-n faţă, e la sânge biciuit.

Fac spectacol împrejuru-i, împletind din spini cunună

Şi-n batjocura lor oarbă , I-au pus trestia în mână.

 

  1. Ce adâncă înjosire, o scenă ce înfioară.

O privelişte ce  arată Împăratul că o să piară.

Dezbrăcându-L de haine, fără nici o duioşie

Şi L-au îmbrăcat spre hulă, într-o haină stacojie.

 

  1. Un simbol era în haina în care L-au îmbrăcat

Era haina fărădelegii, arhiplină de păcat

Blamul, vina şi ocara culminau cu grozăvie

În această haină lungă de culoare stacojie.

 

  1. Sus, pe dealul Căpâţânii stă mulţimea adunată

Şi ea urlă, ţipă-ntruna ca o mare înfuriată.

Cere moarte, răstignire pentru un om plin de iubire

Vuiet lung ca de furtună: Răstignire! Răstignire!

 

  1. Freamătă copacii-ntruna, tot frunzişul lor se zbate

Palmierii plânşi în rugă stau cu capete plecate.

Tot mai trist sună ecoul către lumea-ndurerată

Când în vârful Căpăţânii iată  crucea e înălţată.

 

  1. E Isus, sublima fiinţă, darul cel mai minunat

Iată-L, stă bătut în cuie, pe o cruce atârnănd

Fruntea Lui e  însângerată, rănile amar Îl dor

Şi El rabdă, rabdă-ntruna vina noastră a tuturor.

 

  1. S-a-ntunecat de groază –ntreg văzduhul.

Şi Universul s-a cutremurat,

Când ,pe cruce a exclamat Cuvântul

S-a ISPRĂVIT!… şi sufletul Şi-a dat.

 

  1. Cu spini încununat, bătut în cuie

Pe cruce răstignit, atârnă sus

PRIVIŢI, o jertfă mai sublimă nu e

Ca jerfta răstignirii lui Isus.

 

  1. Cu suliţa soldatul Îl străpunge

Ucenicii privesc înmărmuriţi

Îndurerată, mama Fiul îşi plânge

Şi amarul ei e un ocean nemărginit.

 

  1. Dar cine oare cine e de vină

Că moare aşa un Om şi Dumnezeu

Amară fu jerfirea lui divină

Şi fiecare poate zice EU.

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *