"Invata pe copil calea pe care trebuie sa o urmeze…"
Versetul zilei
Gândul zilei
Flag Counter

Untitledde Florina C., , bis. Pe Stâncă, Șoimoș, Arad

Descarcă aici: Faţa posomorâtă- lectie

Text biblic: Neemia cap 1, 2

Introducere :  Ai vizitat vreodată ruinele unei cetăţi?  Ce ai simţit când ai parcurs-o? Te-ai  simţi în siguranţă să locuieşti acolo?

Cuprins:    Atunci când tatăl şi fiul se respectă şi se  iubesc reciproc între ei se crează o comunicare specială, care depăşeşte  barierea vorbelor. Lucrurile care-i fac bucurie tatălui, îl bucură şi pe copil iar lucrurile care îl întristează, îl afecteză profund şi pe fiu. Tu eşti fiul lui Dumnezeu, simţi şi tu ceea ce simte El?

Într-una din zile,la Neemia au venit oameni din cetatea sufletului său. Era de mult plecat în robie. Ajunsese bine, faţă de alţi fraţi ai lui. Era la curtea împăratului, dar oare să umpli paharul duşmanului tău e o misiune uşoară? Şi să o faci având o faţă veselă, mulţumitoare? Inima lui s-a întristat peste măsură aflând de starea cetăţii sale dragi, de situaţia grea în care se găseau cei rămaşi acasă, dar Dumnezeu suferea şi mai mult văzând poporul risipit, asuprit. Aştepta un  semn,o alegere bună din partea lor.

Şi a apărut un om ,un mijlocitor pentru poporul său.(,, Să ia aminte urechea Ta şi ochii să-Ţi fie deschişi: ascultă rugăciunea pe care ţi-o face robul Tău acum, zi şi noapte, pentru robii Tăi, copiii lui Israel, mărturisind păcatele copiilor lui Israel, păcatele făcute de noi împotriva Ta, căci eu şi casa tatălui meu am păcătuit.” Neemia 1:6)   În rugăciunea sa, Neemia se identifică cu poporul. Nu caută scuze, nu Îl acuză pe Dumnezeu. Plânge, se roagă, posteşte .şi Dumnezeu aude pentru că a văzut că Neemia simte durerea Lui. (citeşte Neemia cap.1-2)

Faţa posomorâtă a lui Neemia l-a intrigat pe împărat, nu l-a văzut niciodată trist până atunci.Întrebat de cauza tristeţii, el nu ascunde motivul, îşi prezintă durerea şi chiar răspunde tentativei împăratului de a-l ajuta. Rezultatul: zidurile cetăţii au fost rezidite şi porţile reaşezate.

Pentru cine plângi tu? Uitându-te în jur în biserică,vezi multe locuri goale. Unii din fraţii tăi sunt robii realităţii virtuale, alţii sunt robiţi de alte plăceri. Simţi tu durerea Tatălui tău? El a dat totul pentru ca să fie cu noi,noi ne dorim să fim cu El?  Dumnezeu te-a scos din păcat,nu mai eşti rob, şti ce mult ţi-a iertat. Fi un mijlocitor. Tu vezi nevoia. Tu simţi durerea Domnului, roagă-te, posteşte, plângi înaintea Domnului pentru ca să aducă prinşii de război înapoi acasă. Apoi du-te la ei cu scrisori din partea Domnului. Prin mesaje, prin telefon, nu pierde ocazia de a le aduce aminte de dragostea Tatălui,de cuvintele Sale din Scriptură.

Fiecare om e o cetate care poate fi zidită pe Hristos sau poate fi dărâmată de diavolul. Unii te vor  descuraja, te vor jicni, dar dacă vei putea rezidi măcar o cetate eşti  răsplătit de bucuria Tatălui tău. Fi un mijlocitor.

Încheiere:  E ciudat să te plimbi printre ruinile unei cetăţi ce odată era vestiă dar e o tragic să vizitezi o biserică care a devenit muzeu, în care nu se mai închină nimeni. Mijloceşte pentru robii căzuţi în războiul cu păcatul şi nu te întreba cu ce resurse pentru că atunci ,,când sunt plăcute Domnului căile cuiva îi face prieteni chiar şi pe vrăjmaşii lui.” (Proverbe 16:7)

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *