Nu lungiți jocul mai mult de 5 minute.
Folosiți acest joc de imitație pentru a capta atenția copiilor, sau pentru a le consuma energia, înainte sau după lecția biblical.
Fiți cât mai teatrali în mișcări și redarea „imiaginii verbale”.
Copii, ce aţi spune de o plimbare cu barca?
Haideţi cu mine – suntem la mare şi ne-am suit într-o barcă.
Timpul e frumos, valurile ne leagănă încet şi marea e liniştită. Faceţi şi voi ca mine.
(Legănaţi mâinile lejer, într-o parte şi alta, păstrându-le la nivelul stomacului)
Simţiţi briza?
(Închideţi ochii şi continuaţi legănatul mâinilor.)
Ooo, simţiţi? Ĩncepe să bată vântul! Repede, ridicaţi pânzele!
(Trageţi rând pe rănd mâinile de o parâmă imaginară, pentru a ridica pânza.)
Şi plutim mai departe pe mare …
(continuaţi cu legănatul mâinilor).
Vântul suflă şi valurile sunt tot mai mari … şi mai puternice …
(Legănaţi mâinile cu mişcari tot mai largi, crescând treptat tensiunea)
Vai, toată lumea la podea, vine un val puternic!
(Toţi copiii să se ascundă sub mese.)
Şi plutim mai departe …
(Continuaţi mişcarea valurilor, dar mai rapid.)
Asta e furtună în toată regula! Ne arunca pe valuri în dreapta, şi în stânga, şi iar în dreapta, şi în sus, şi în jos … şi ne răsuceşte!
(Mişcaţi mâinile ca o morişcă de vănt, tot mai agitaţi, la stânga dreapta, în sus, în jos, vă răsuciţi pe loc – fără să vă opriţi din „morişcă”…)
Dar stai … furtuna dispare, şi totul s-a liniştit!!!
Şi din nou ne plimbăm liniştiţi, cu barca, pe mare.
(Reveniţi la legănatul iniţial al mâinilor)
Fiţi creativi: de câte ori vă jucaţi adăugaţi căte un element nou.
Ex: „Ups, ne-am lovit de un Iceberg!”, „stânci la orizont, viraţi stânga!”, „nu mai suflă vântul, trebuie să vâslim“, „abandonaţi nava, înnotaţi până la barca de salvare”, „…ne ciocniiiim … ba nu, era doar un butoi!”
postat de Adriana Ardeu